00000416 |
Previous | 416 of 524 | Next |
|
small (250x250 max)
medium (500x500 max)
Large
Extra Large
large ( > 500x500)
Full Resolution
All (PDF)
|
— 409 —
sus şi lungirea coolei de la mijloc. Aeestu semnîi nu îerâ
în alfabetula chirilica primitiva. De regulă scrisuliî lui
â şi î din lăuntrulti cuvintelortt nu s'aii ţinuta de scriitorii mireni.
Tota la 1688 s'au îndepărtata din alfabeta semnele :
3, hi, b.
Despre semnala n îeste de spusa că în alfabetula chirilica aplicata la limbile slave nu-la aflăma, *) deci a-
cesta semna a fosta născocită de Român! pentru a-şi
serie limba lorii.
în auula 1881 Lambrioru **) spune că la Munteni
cea mai veche urmă cunoscută ieste de la 1536 ***),
intr'una documenta scrisa de unii Coressi, şi face ipo-
tesă, că pote acesta Coresi va fi născocită litera. Din
Moldova urma cea maî veche cunoscută de Lambrioru
ieste de la anula 1571. ****)
Cu tote acestea Lambrioru se înşală. Chiar în Arhiva
istorică, pe care o citezâ se află, unu documenta cu u încă
din veaculă alu XV-le şi anume una documentu de la
1490 din vremea lui Vlad Ţepeşil (Arh. Ist. 1 p. I.
pag. 66) se află cuvîntula Psuuna cu litera u ; deci în
Munteniea iera întrebuinţata cela puţinii cu jumătate de
*) Ieste la Serbî, dar ie luaţii de la noî.
**) In articoluliî „îndreptării!" pag. 125, 330, „Convorbiri Lterare" 1881.
***) Intr'unu documentu scrisii de unu Gramatica Koresi
şi anume în cuvîntula Ihopijw (nume propriu). (Arh.
Ist. 1 pag. 239).
****) Pe coperta unei psaltiri de la Galaţi, cuv. vkut
(Cav. din betrâni 1 p. 18).
| Title | Istoriea limbeĭ si̦ literatureĭ române |
| Creator | Nǎdejde, Ioan |
| Publisher | Frații Șaraga |
| Place of Publication | Iași |
| Date | 1886 |
| Language | rum |
| Type | Books/Pamphlets |
| Title | 00000416 |
| Type | Books/Pamphlets |
| Transcript | — 409 — sus şi lungirea coolei de la mijloc. Aeestu semnîi nu îerâ în alfabetula chirilica primitiva. De regulă scrisuliî lui â şi î din lăuntrulti cuvintelortt nu s'aii ţinuta de scriitorii mireni. Tota la 1688 s'au îndepărtata din alfabeta semnele : 3, hi, b. Despre semnala n îeste de spusa că în alfabetula chirilica aplicata la limbile slave nu-la aflăma, *) deci a- cesta semna a fosta născocită de Român! pentru a-şi serie limba lorii. în auula 1881 Lambrioru **) spune că la Munteni cea mai veche urmă cunoscută ieste de la 1536 ***), intr'una documenta scrisa de unii Coressi, şi face ipo- tesă, că pote acesta Coresi va fi născocită litera. Din Moldova urma cea maî veche cunoscută de Lambrioru ieste de la anula 1571. ****) Cu tote acestea Lambrioru se înşală. Chiar în Arhiva istorică, pe care o citezâ se află, unu documenta cu u încă din veaculă alu XV-le şi anume una documentu de la 1490 din vremea lui Vlad Ţepeşil (Arh. Ist. 1 p. I. pag. 66) se află cuvîntula Psuuna cu litera u ; deci în Munteniea iera întrebuinţata cela puţinii cu jumătate de *) Ieste la Serbî, dar ie luaţii de la noî. **) In articoluliî „îndreptării!" pag. 125, 330, „Convorbiri Lterare" 1881. ***) Intr'unu documentu scrisii de unu Gramatica Koresi şi anume în cuvîntula Ihopijw (nume propriu). (Arh. Ist. 1 pag. 239). ****) Pe coperta unei psaltiri de la Galaţi, cuv. vkut (Cav. din betrâni 1 p. 18). |
|
|
|
|
|
|
| B |
|
| C |
|
| G |
|
| H |
|
| M |
|
| T |
|
| U |
|
| Y |
|
|
|
