00000430 |
Previous | 430 of 524 | Next |
|
small (250x250 max)
medium (500x500 max)
Large
Extra Large
large ( > 500x500)
Full Resolution
All (PDF)
|
— 423 —
tradusil din italienesce.-—Din acesta poveste au străbătută unele viclenii şi în poveştile poporane. Aşâ Ieste
fata care îndeplinesce poronca de a fi nici îmbrăcată,
nici gală, nici călare nici pe josă, nici pe drumă, nici
pe lungă drumă etc... Toţii de acolea sîntii şi multe
aşâ numite „tâlcuri" Asta-feliu ie fata care respunde pe-
ţitorilorii că : „tată-so s'a duşii ca să vie" şi că „de va
da de a dreptulu o să zăbovescă, de va încunjura o să vie
maî degrabă," înţelegendii că de va veni cu lemnele de
la pădure de a dreptulu se va întârdiâ de vreme ce
îeste o baltă de glodii forte mare, iear de va încunjura,
fiindîi pe acolo drumulu1 bunii, va sosi mal iute.
5) Halima. Poveştile cuprinse în acesta colecţie sînta
de obârşie indiană cele mal multe. în veaculă aliî X-lea
Ierâ cunoscută la Arabi sub nume de „1001 de nopţi."
Copiştii au adăugaţii poveşti de feliurite origini între
cele indiene. Galland le-a tradusa franţusesce pe la în-
ceputulii veacului aliî XVII-lea şi din franţusesce s'a
tradusa mal în tote limbile europene. Ietă în scurta povestea care cuprinde în sine pe celelalte : „Una împerata
fiindu înşelata de femeea sa, prinse ciudă pe tote femeile şi de aceea sară se însoţea cu o femee şi a doua-
zi o ucidea. Una din aceste femei, Halima, începe a
spune împeratuluî o poveste pe care n'o sfîrşeşte într'o
nopte, aşa că împeratula n'o omora, ci o lasă ca să sfâr-
şască de povestita, asta-feiiiî îşi amenă Halima mortea
1001 de nopţi pană ce în sfârşita îneredinţându-se împeratula din aceste poveşti că sîntii şi femei cinstite se
lasă de năravulu ce apucase".
| Title | Istoriea limbeĭ si̦ literatureĭ române |
| Creator | Nǎdejde, Ioan |
| Publisher | Frații Șaraga |
| Place of Publication | Iași |
| Date | 1886 |
| Language | rum |
| Type | Books/Pamphlets |
| Title | 00000430 |
| Type | Books/Pamphlets |
| Transcript | — 423 — tradusil din italienesce.-—Din acesta poveste au străbătută unele viclenii şi în poveştile poporane. Aşâ Ieste fata care îndeplinesce poronca de a fi nici îmbrăcată, nici gală, nici călare nici pe josă, nici pe drumă, nici pe lungă drumă etc... Toţii de acolea sîntii şi multe aşâ numite „tâlcuri" Asta-feliu ie fata care respunde pe- ţitorilorii că : „tată-so s'a duşii ca să vie" şi că „de va da de a dreptulu o să zăbovescă, de va încunjura o să vie maî degrabă," înţelegendii că de va veni cu lemnele de la pădure de a dreptulu se va întârdiâ de vreme ce îeste o baltă de glodii forte mare, iear de va încunjura, fiindîi pe acolo drumulu1 bunii, va sosi mal iute. 5) Halima. Poveştile cuprinse în acesta colecţie sînta de obârşie indiană cele mal multe. în veaculă aliî X-lea Ierâ cunoscută la Arabi sub nume de „1001 de nopţi." Copiştii au adăugaţii poveşti de feliurite origini între cele indiene. Galland le-a tradusa franţusesce pe la în- ceputulii veacului aliî XVII-lea şi din franţusesce s'a tradusa mal în tote limbile europene. Ietă în scurta povestea care cuprinde în sine pe celelalte : „Una împerata fiindu înşelata de femeea sa, prinse ciudă pe tote femeile şi de aceea sară se însoţea cu o femee şi a doua- zi o ucidea. Una din aceste femei, Halima, începe a spune împeratuluî o poveste pe care n'o sfîrşeşte într'o nopte, aşa că împeratula n'o omora, ci o lasă ca să sfâr- şască de povestita, asta-feiiiî îşi amenă Halima mortea 1001 de nopţi pană ce în sfârşita îneredinţându-se împeratula din aceste poveşti că sîntii şi femei cinstite se lasă de năravulu ce apucase". |
|
|
|
|
|
|
| B |
|
| C |
|
| G |
|
| H |
|
| M |
|
| T |
|
| U |
|
| Y |
|
|
|
