00000442 |
Previous | 442 of 524 | Next |
|
small (250x250 max)
medium (500x500 max)
Large
Extra Large
large ( > 500x500)
Full Resolution
All (PDF)
|
— 435 —
scie ce veche se vede de pe aceea că pomenesce bani
de aura, cari nici nu aveau de gândii să existe pe vremea când se presupune că ara fi trăiţii Moise.
Despre mana din pustie spunu apocrifele că se prefăcea în gura celorii ce o mânca în orl-ce bucate arii fi
poftita iei.
6. Solomonă. Ciel ulii de legende şi poveşti ala cărora erou îeste Solomonii înţeleptuhl au avuta forte
mare înriurire atâtu asupra apusului câtii şi asupra re-
săritului. La noi mal tote poveştile din acesta ciclu
sînta atribuite altorii persone. Astîi-feliu ieste cu vieţa
lui Berioldo, de asemenea cu Archini şi Anadama precurmi şi cu vieţa lui Isopii.
Poveste solomonică ieste şi cea cu feciorulu moştenitorii! pe care i'a descoperita Solomonii di'ntre ceia-
lalţî fraţi, deşi tatâlu lora murinda lăsase eu limbă
de morte totă averea unui fecioră fără să spună căruia.
Singura poveste în care se vorbesce de a dreptulil de
Solomonă ieste cea cu regina din Saba. — Acesta a venitu
la Solomonii şi l'a încercaţii prin feliurite întrebări
isteţe precum şi prin alte încercări să afle de-i cu ade-
veratu aşâ de înţelepta cum i s'a zvonita vestea. în
povestea „ZeferinU celu frumosa" se pare că avemii legendele solomonice reduse la o singură poveste. Asta-
felia Roşii împerata trimete la Verde împerata soli cu
poruncă să-i nemerescă di'ntre trei viţei, ce semenau
în totulu unuia cu altuia, care-i maî mare. Zeferinii sfe-
tui să pună trei grămădi: una de grâa, una de orolu şi
alta de meia. Viţelula cela mal mare a mersa la grâu,
| Title | Istoriea limbeĭ si̦ literatureĭ române |
| Creator | Nǎdejde, Ioan |
| Publisher | Frații Șaraga |
| Place of Publication | Iași |
| Date | 1886 |
| Language | rum |
| Type | Books/Pamphlets |
| Title | 00000442 |
| Type | Books/Pamphlets |
| Transcript | — 435 — scie ce veche se vede de pe aceea că pomenesce bani de aura, cari nici nu aveau de gândii să existe pe vremea când se presupune că ara fi trăiţii Moise. Despre mana din pustie spunu apocrifele că se prefăcea în gura celorii ce o mânca în orl-ce bucate arii fi poftita iei. 6. Solomonă. Ciel ulii de legende şi poveşti ala cărora erou îeste Solomonii înţeleptuhl au avuta forte mare înriurire atâtu asupra apusului câtii şi asupra re- săritului. La noi mal tote poveştile din acesta ciclu sînta atribuite altorii persone. Astîi-feliu ieste cu vieţa lui Berioldo, de asemenea cu Archini şi Anadama precurmi şi cu vieţa lui Isopii. Poveste solomonică ieste şi cea cu feciorulu moştenitorii! pe care i'a descoperita Solomonii di'ntre ceia- lalţî fraţi, deşi tatâlu lora murinda lăsase eu limbă de morte totă averea unui fecioră fără să spună căruia. Singura poveste în care se vorbesce de a dreptulil de Solomonă ieste cea cu regina din Saba. — Acesta a venitu la Solomonii şi l'a încercaţii prin feliurite întrebări isteţe precum şi prin alte încercări să afle de-i cu ade- veratu aşâ de înţelepta cum i s'a zvonita vestea. în povestea „ZeferinU celu frumosa" se pare că avemii legendele solomonice reduse la o singură poveste. Asta- felia Roşii împerata trimete la Verde împerata soli cu poruncă să-i nemerescă di'ntre trei viţei, ce semenau în totulu unuia cu altuia, care-i maî mare. Zeferinii sfe- tui să pună trei grămădi: una de grâa, una de orolu şi alta de meia. Viţelula cela mal mare a mersa la grâu, |
|
|
|
|
|
|
| B |
|
| C |
|
| G |
|
| H |
|
| M |
|
| T |
|
| U |
|
| Y |
|
|
|
