00000450 |
Previous | 450 of 524 | Next |
|
small (250x250 max)
medium (500x500 max)
Large
Extra Large
large ( > 500x500)
Full Resolution
All (PDF)
|
— 443 — dumnezeu etc... Amfilaga s'a botezata cu toţi boierii, Mal apoi A muraţii puse de tăiară lui Amfilagu capulu. Toţii în privinţa înţelesului liturghiei se cunos^a „întrebări şi respunsuri" din cari se vede ce îmfăţ^.sazâ preotula, călugărula, diaconula, luminările, policari* dru, sfeşnicele, linguriţa, cădelniţa, focuhi, tămâea, coliva, etc... şi respunsurile arată că popa ie în locuia arhanghelului, că policandruhi ieste ceriulil, sfeşniculiî celu mare însă-şi Precista etc. Totil în aceste în respunsuri (unu texta de la 1809) se vorbesce despre sângele lui Hristosii care a stropita rochiea femeel lui Pilatiî şi nu se putea spălă. în biblie se spune despre sângele lui Avehl că strigă rezbu- nare. Credinţa aceasta o aflămii şi în poponi, apoi se scie obiceiula ce au de a aduce pe ucigaşa înnaintea celui omorita cu credinţa că dacă presupusuhi Ie eu a- adeverata omoritoriuiu, atunci ranele au să se deschidă şi sângele să curgă. Asta credinţa că sângele cere răzbunare ie moştenită din o perioda a desvoltărei omenire!, în care cea mai sfîntâ datorie a rudelorii ucisului (a gentililoril) ierâ să răsplătescă sângele omorindii pe ucigaşii sau măcar pe cine-vâ din ginta în care Ierâ ucigaşulu. 18. Cântece. întemeind u-se-pe aceste cărţi s'au des- voltatil producţiunl populare rimate. Multe din cântecele religiose sînta de origină literară. Astu-felia cântecele de stea şi cântece'e iro fiilor U. Cântecele române de stea se apropie maî multu de cele slave. Cântecele de stea au fosta de bună samă alcătuite de das căli şi dieeî, sub înriurirea cel ora slavone. Antona Panmk
Title | Istoriea limbeĭ si̦ literatureĭ române |
Creator | Nǎdejde, Ioan |
Publisher | Frații Șaraga |
Place of Publication | Iași |
Date | 1886 |
Language | rum |
Type | Books/Pamphlets |
Title | 00000450 |
Type | Books/Pamphlets |
Transcript | — 443 — dumnezeu etc... Amfilaga s'a botezata cu toţi boierii, Mal apoi A muraţii puse de tăiară lui Amfilagu capulu. Toţii în privinţa înţelesului liturghiei se cunos^a „întrebări şi respunsuri" din cari se vede ce îmfăţ^.sazâ preotula, călugărula, diaconula, luminările, policari* dru, sfeşnicele, linguriţa, cădelniţa, focuhi, tămâea, coliva, etc... şi respunsurile arată că popa ie în locuia arhanghelului, că policandruhi ieste ceriulil, sfeşniculiî celu mare însă-şi Precista etc. Totil în aceste în respunsuri (unu texta de la 1809) se vorbesce despre sângele lui Hristosii care a stropita rochiea femeel lui Pilatiî şi nu se putea spălă. în biblie se spune despre sângele lui Avehl că strigă rezbu- nare. Credinţa aceasta o aflămii şi în poponi, apoi se scie obiceiula ce au de a aduce pe ucigaşa înnaintea celui omorita cu credinţa că dacă presupusuhi Ie eu a- adeverata omoritoriuiu, atunci ranele au să se deschidă şi sângele să curgă. Asta credinţa că sângele cere răzbunare ie moştenită din o perioda a desvoltărei omenire!, în care cea mai sfîntâ datorie a rudelorii ucisului (a gentililoril) ierâ să răsplătescă sângele omorindii pe ucigaşii sau măcar pe cine-vâ din ginta în care Ierâ ucigaşulu. 18. Cântece. întemeind u-se-pe aceste cărţi s'au des- voltatil producţiunl populare rimate. Multe din cântecele religiose sînta de origină literară. Astu-felia cântecele de stea şi cântece'e iro fiilor U. Cântecele române de stea se apropie maî multu de cele slave. Cântecele de stea au fosta de bună samă alcătuite de das căli şi dieeî, sub înriurirea cel ora slavone. Antona Panmk |
|
|
|
B |
|
C |
|
G |
|
H |
|
M |
|
T |
|
U |
|
Y |
|
|
|