00000465 |
Previous | 465 of 524 | Next |
|
small (250x250 max)
medium (500x500 max)
Large
Extra Large
large ( > 500x500)
Full Resolution
All (PDF)
|
— 458 —
între cuvinte şi idee.... Ieste de notata că de multe
orî la unii cuvînta pe care-la pune'n texta, dă explicaţie în vre o notă pe marginea filei şi de regulă cuvîntula pusa în texta îe vre una cuvînta preţiosa prin
vechimea Iul oii une-oii vre unu neologismu : la una
locu pune în texta plantele şi explică prin tălpile (şi în
adevera plantele—plante du pied fr. îe unii cuvînta
vechia romănescă, astă-cjl pierduta; Iear talpă îe cuvînta
slava) ; aiurea pune'n textu sufrâncele şi explică prin
sprincene, şi cuvîntula sufrânceă trebuie să fie urni cuvînta vechia din dialectula eu labialele schimbate, de
vreme ce-lii aflămii şi la Macedoneni.
Mironu CostiniX *) a fosta poîetă şi cronicaria, se
înţelege că pe noi ne înteresază aice partea literară a
cronicei luî ; descrierea războieloru, portretele omeniloru
ce jocă vre unu rolă, tablourile de totu feliula ce a_
flămu în lea sentimentele ce caută a deştepta autoriulu
în noi şi mijlocele ce întrebuinţază pentru a reuşi. Din
tote aceste cercetări iese că Mironu Costinil trebuie, cu
dreptfl cuvînta, să fie numeratiî pri'ntre omenii în-
*) Mironu Cosiină s'a născută pe la 1630 şi a murită
tăiată din poronca lui Vodă Constantină Cantemiru
la anulă 1692. A învăţaţii în Poloniea şi îe din partida polonă, a foştii ucisă pentru că se amestecase
într'o conjuraţie asupra luî Cantemiru. Principala
scriere a lui îeste Letopiseţuîu ţereî Moldovei de la
1594 pană Ia 1662. Dela 1650 pană la 1662 a scrisă
după cunoştinţele sale personale. A maî scrisă o poemă, Vieţa lumei, unu tratată de!versificaţie şi câteva epigrame (nu în înţeiesulu de-aţlî alu cuvântului).
| Title | Istoriea limbeĭ si̦ literatureĭ române |
| Creator | Nǎdejde, Ioan |
| Publisher | Frații Șaraga |
| Place of Publication | Iași |
| Date | 1886 |
| Language | rum |
| Type | Books/Pamphlets |
| Title | 00000465 |
| Type | Books/Pamphlets |
| Transcript | — 458 — între cuvinte şi idee.... Ieste de notata că de multe orî la unii cuvînta pe care-la pune'n texta, dă explicaţie în vre o notă pe marginea filei şi de regulă cuvîntula pusa în texta îe vre una cuvînta preţiosa prin vechimea Iul oii une-oii vre unu neologismu : la una locu pune în texta plantele şi explică prin tălpile (şi în adevera plantele—plante du pied fr. îe unii cuvînta vechia romănescă, astă-cjl pierduta; Iear talpă îe cuvînta slava) ; aiurea pune'n textu sufrâncele şi explică prin sprincene, şi cuvîntula sufrânceă trebuie să fie urni cuvînta vechia din dialectula eu labialele schimbate, de vreme ce-lii aflămii şi la Macedoneni. Mironu CostiniX *) a fosta poîetă şi cronicaria, se înţelege că pe noi ne înteresază aice partea literară a cronicei luî ; descrierea războieloru, portretele omeniloru ce jocă vre unu rolă, tablourile de totu feliula ce a_ flămu în lea sentimentele ce caută a deştepta autoriulu în noi şi mijlocele ce întrebuinţază pentru a reuşi. Din tote aceste cercetări iese că Mironu Costinil trebuie, cu dreptfl cuvînta, să fie numeratiî pri'ntre omenii în- *) Mironu Cosiină s'a născută pe la 1630 şi a murită tăiată din poronca lui Vodă Constantină Cantemiru la anulă 1692. A învăţaţii în Poloniea şi îe din partida polonă, a foştii ucisă pentru că se amestecase într'o conjuraţie asupra luî Cantemiru. Principala scriere a lui îeste Letopiseţuîu ţereî Moldovei de la 1594 pană Ia 1662. Dela 1650 pană la 1662 a scrisă după cunoştinţele sale personale. A maî scrisă o poemă, Vieţa lumei, unu tratată de!versificaţie şi câteva epigrame (nu în înţeiesulu de-aţlî alu cuvântului). |
|
|
|
|
|
|
| B |
|
| C |
|
| G |
|
| H |
|
| M |
|
| T |
|
| U |
|
| Y |
|
|
|
