00000474 |
Previous | 474 of 524 | Next |
|
small (250x250 max)
medium (500x500 max)
Large
Extra Large
large ( > 500x500)
Full Resolution
All (PDF)
|
— 467 — Vasile Alexandri ie născuta la 1821. Alexandri a crisil în tote genurile literare. Astu-feliil a scrisil loiesii lirice, cari sîntii şi cele mai bune; dar în ge- erala inspiraţi ea nu pornesce de la sentimente înnalte ri de la aspiraţii mari; poiesiile lirice ale lui Alexandri înta uşore. Din poiesiile sale lirice ne pare destula B bună : Tu care ieşti pierdută în negra vecinicie şi Uâstemulă Moldovei, în acestea poîetulu a fosta mi- ata mai adâncii. Odele sale, deşi se pară forte a- inse de patriotisma, de iubire de ţară, sîntii prea reci prea măiestrite : sîntii frase sunătore, îmflate dar ţula lipsesce şi încă mai multă lipsesce adeverată fire pentrti ţeranulă română. Din poiesiile sale e- ■e voia cita Pohod na Sibir, care în adevera arată autoriulu a fosta înduioşată de nenorocirea Poloni- Ll zdrobiţi de armatele Ţarului şi de perspectivă de a ea totu în asemenea hali! şi Moldova, fără ca Eu- a sâ se misce, întocmai cum nu s'a mişcata pentru oniea. Dar, deşi imaginile sîntă forte mişcătore, deşi şesce poietulil a ne înduioşa pentru acei nenorociţi, nu mai au nici patrie nici nume", chiar în acesta itâ se dă la ivelă cusurula ce are d-hl Vasile A- ndri de a nu putea să înjghebe o intrigă, fie şi tă, fără a se contradice. Astii-feliii în „Pohod na r* ne spune că pe osândiţi! culcaţi în mijlocuh\ste- ometulu i-a acoperita. Cum, ometula a acoperite î Cazaci ? Ori pote Cazacii s'au datu la adăpostii -vâ şi pe Poloni i-ail lăsata singuri ? Ori cum, contradicere tocmai în partea cea mai puternică
Title | Istoriea limbeĭ si̦ literatureĭ române |
Creator | Nǎdejde, Ioan |
Publisher | Frații Șaraga |
Place of Publication | Iași |
Date | 1886 |
Language | rum |
Type | Books/Pamphlets |
Title | 00000474 |
Type | Books/Pamphlets |
Transcript | — 467 — Vasile Alexandri ie născuta la 1821. Alexandri a crisil în tote genurile literare. Astu-feliil a scrisil loiesii lirice, cari sîntii şi cele mai bune; dar în ge- erala inspiraţi ea nu pornesce de la sentimente înnalte ri de la aspiraţii mari; poiesiile lirice ale lui Alexandri înta uşore. Din poiesiile sale lirice ne pare destula B bună : Tu care ieşti pierdută în negra vecinicie şi Uâstemulă Moldovei, în acestea poîetulu a fosta mi- ata mai adâncii. Odele sale, deşi se pară forte a- inse de patriotisma, de iubire de ţară, sîntii prea reci prea măiestrite : sîntii frase sunătore, îmflate dar ţula lipsesce şi încă mai multă lipsesce adeverată fire pentrti ţeranulă română. Din poiesiile sale e- ■e voia cita Pohod na Sibir, care în adevera arată autoriulu a fosta înduioşată de nenorocirea Poloni- Ll zdrobiţi de armatele Ţarului şi de perspectivă de a ea totu în asemenea hali! şi Moldova, fără ca Eu- a sâ se misce, întocmai cum nu s'a mişcata pentru oniea. Dar, deşi imaginile sîntă forte mişcătore, deşi şesce poietulil a ne înduioşa pentru acei nenorociţi, nu mai au nici patrie nici nume", chiar în acesta itâ se dă la ivelă cusurula ce are d-hl Vasile A- ndri de a nu putea să înjghebe o intrigă, fie şi tă, fără a se contradice. Astii-feliii în „Pohod na r* ne spune că pe osândiţi! culcaţi în mijlocuh\ste- ometulu i-a acoperita. Cum, ometula a acoperite î Cazaci ? Ori pote Cazacii s'au datu la adăpostii -vâ şi pe Poloni i-ail lăsata singuri ? Ori cum, contradicere tocmai în partea cea mai puternică |
|
|
|
B |
|
C |
|
G |
|
H |
|
M |
|
T |
|
U |
|
Y |
|
|
|